MASA CALDĂ LA ȘCOALĂ – 15 PRINCIPII ESENȚIALE PENTRU O ABORDARE EFICIENTĂ, ECHITABILĂ ȘI ORIENTATĂ SPRE REZULTATE ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL ȘI ÎN CEL DE DEZVOLTARE A COMUNITĂȚILOR LOCALE

🟣 15 PRINCIPII ESENȚIALE PENTRU O ABORDARE EFICIENTĂ, ECHITABILĂ ȘI ORIENTATĂ SPRE REZULTATE ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL ȘI ÎN CEL DE DEZVOLTARE A COMUNITĂȚILOR LOCALE, PRIN PROGRAMELE DE MASĂ CALDĂ ȘCOLARĂ   

1. Generalizarea programului de masă caldă pentru toți preșcolarii și elevii din toate școlile din România, cu titlu gratuit; 

Programul de masă caldă este program pilot de 7 ani de zile, din 2016. În următorii 5 ani, obiectivul trebui să fie generalizarea sa, astfel încât toți copiii României să beneficieze de o masă caldă la școală. În 10 ani de zile ar trebui să se finalizeze infrastructura școlară necesară (cantine, săli de mese). Orice fel de întârzieri sau amânări în aceste investiții sunt nejustificate.

2. Înscrierea automată a copiilor în risc de excluziune socială și a celor din localitățile unde rata șomajului și rata de abandon școlar reprezintă dublul ratei naționale, dar și cele unde veniturile per capita sunt sub 50% din nivelul național. 

Acest principiu vizează reducerea inegalităților și îmbunătățirea oportunităților educaționale pentru copiii din zonele defavorizate. Gradul de risc de excluziune şcolară va fi evaluat anual, prin aplicarea a unui algoritm obiectiv și măsurabil, la nivelul fiecărei unități de învățământ cu personalitate juridică, utilizându-se date oficiale ale ministerelor de resort despre:

1. riscul de abandon școlar, definit ca ponderea elevilor repetenți, exmatriculați sau cu situație școlară neîncheiată, din numărul total de elevi al unității de învățământ;
2. ponderea cadrelor didactice necalificate, din numărul total de cadre didactice;
3. procentul elevilor prezenți la Evaluarea Națională, din numărul total de elevi de clasa a VIII-a, și media notelor obținute de către aceștia la Evaluarea Națională;
4. nivelul de marginalizare socio-economică a localității.
5. Angajamentul ca cel puțin jumătate dintre copii beneficiari (minim 500.000 elevi) să primească o masă caldă propriu-zisă, cu două feluri de mâncare, și nu doar sendviș sau altă hrană rece. 

Acest principiu subliniază importanța asigurării unor mese hrănitoare, echilibrate, pentru cel puțin 50% dintre copiii beneficiari, pentru menținerea unei bune stări de sănătate.

4. Adaptarea meniurilor școlare la cerințele dietetice ale copiilor, precum și la specificul local sau religios și validarea lunară cu un specialist în nutriție. 

Acest principiu va contribui la o alimentație echilibrată și sănătoasă pentru toți elevii, inclusiv pentru cei care suferă de intoleranțe sau alergii alimentare, ori de boli metabolice care necesită o dietă specială.

5. Integrarea în program a unei componente obligatorii de educație pentru nutriție, și înființarea de grădini școlare, acolo unde este posibil.

Acest principiu evidențiază importanța educației nutriționale în cadrul programelor școlare și a implicării copiilor în activități practice, cum ar fi grădinile școlare. Astfel, elevii pot dezvolta competențe și cunoștințe despre nutriție, biologie, sustenabilitate, protecția mediului.

6. Flexibilitate în alegerea modelului de implementare, adaptat la specificul local.

Masa caldă poate fi pregătită în cantine municipale care deservesc mai multe școli (modelul finlandez) sau de către firme de catering (modelul german și american), acreditate conform legislației în vigoare. E posibil ca un singur model să nu se potrivească în toată țara, de aceea susținem ca în alegerea modelului de implementare să se țină cont de facilitățile existente la nivel local, precum și de trendul în economie. De exemplu, în ultima vreme au apărut tot mai multe firme de catering care distribuie mâncare caldă la domiciliu; acestea ar putea oferi și masa caldă în școlile unde încă nu sunt cantine. 

7. Promovarea achizițiilor de alimente pe lanțul scurt, prin aplicarea criteriului ecologic și favorizarea proceselor de tip Farm-to-School.

Susținerea achizițiilor locale de produse alimentare și promovarea produselor ecologice, reducând distanța dintre producători și consumatori, contribuie la o alimentație sănătoasă pentru elevi și la dezvoltarea durabilă a comunităților locale. 

8. Susținerea producătorilor naționali prin mecanisme de planificare pe termen lung și prin contracte încheiate cu suficient timp înainte de momentul livrării, pentru planificarea producției. 

Acest principiu vizează sprijinirea producătorilor locali prin stabilirea unor contracte pe termen lung și colaborarea cu aceștia într-un mod care să permită planificarea eficientă a producției. În acest scop, poate fi realizată o platformă de agregare a cererii de alimente pentru masă școlară, precum și mecanisme de achiziții și stocare centralizate. În acest fel, se susține industria locală și se asigură un flux constant de alimente pentru program.

9. Favorizarea producției ecologice/bio printr-un bonus la licitațiile de achiziții.

Acest principiu promovează producția ecologică și responsabilă în ceea ce privește achizițiile de alimente pentru mesele școlare. Prin acordarea unui bonus în cadrul licitațiilor, se poate încuraja folosirea practicilor sustenabile și responsabile în cadrul industriei alimentare.

10. Stabilirea în lege a unor prețuri de referință competitive, indexate anual la inflației, atât pentru varianta de prânz rece și pentru cea de masă caldă.

Acest principiu subliniază importanța stabilirii unor prețuri de referință competitive pentru mesele școlare, ajustate în funcție de inflație și diferențiate în funcție de tipul de masă oferită. Astfel, se poate asigura echitatea și accesibilitatea mesei școlare pentru toți elevii.

11. Achiziții pe loturi distincte, cu oferirea posibilității de a încheia contracte la nivel local sau al unor grupuri de UAT-uri contigue. 

Acest principiu vizează facilitarea achizițiilor pe loturi separate și posibilitatea încheierii de contracte la nivel local sau regional, pentru a sprijini producătorii locali mici și medii. Astfel, se promovează dezvoltarea economică locală și se contribuie la creșterea sustenabilității comunităților.

12. Mecanism de feedback al părinților, elevilor și profesorilor, cu acces public la datele colectate.

Acest principiu propune crearea unui mecanism de feedback deschis și transparent pentru părinți, elevi și profesori, în care aceștia pot să comunice observații și sugestii legate de programul de masă școlară. Acest mecanism permite monitorizarea calității și eficienței programului și ajustarea acestuia în funcție de nevoile identificate.

13. Evitarea risipei alimentare și a poluării mediului cu ambalajele de unică folosință. 

Acest principiu vizează practicarea unui comportament responsabil față de mediul înconjurător. În acest scop, pentru felul I se poate practica autoservirea (tip bufet), iar felul II se poate consuma din farfurie, nu din caserole. Cel mai decent ar fi ca seturi de veselă sa fie oferite de școală. Curățarea lor să fie în responsabilitatea elevilor, tocmai pentru a se obișnui cu regulile unei bune igiene, pentru că și acest lucru face parte din „a mânca sănătos”.

14. Folosirea exemplelor de bune practici din țară sau din străinătate.

Acest principiu presupune învățarea din proiectele de succes ale altor țări. Acestea trebuie trebuie identificate și implementate și în România. 

15. Monitorizarea și publicarea în regim de date deschise a indicatorilor de program, la nivelul elevului, al școlii și al comunității locale.

Monitorizarea și publicarea datelor relevante privind implementarea programelor de masă școlară permit evaluarea impactului asupra performanței școlare, absenteismului, abandonului școlar, stării de sănătate a elevilor și stării comunității, în general. Astfel, decidenții pot ajusta și îmbunătăți programele în funcție de nevoile identificate.

„Aceste 15 principii esențiale reprezintă  o abordare eficientă și echitabilă în educație, cu viziune pentru dezvoltarea comunităților locale, prin  programele de masă caldă școlară. Ele includ înscrierea automată în program a copiilor defavorizați, adaptarea meniurilor la nevoile dietetice ale beneficiarilor, monitorizarea și publicarea datelor relevante în regim de date deschise, promovarea producției locale și ecologice, flexibilitatea în implementare, educația pentru nutriție, sprijinirea producătorilor locali, colectarea de feedback de la toți participanții în program, evitarea risipei alimentare și inspirarea din bunele practici naționale și internaționale. Toate acestea, împreună, pot contribui la o alimentație sănătoasă, accesibilă pentru elevi și la dezvoltarea sustenabilă a comunităților.”

Cătălin D. Teniță

O ANALIZĂ CRITICĂ 

a programului „Masă Sănătoasă” din proiectul 

Legii învăţământului preuniversitar  

Noul proiect al Legii învățământului preuniversitar prevede derularea Programului Național „Masă Sănătoasă” (PNMS) în cadrul Programului Național Integrat de Reducere a Abandonului Școlar, pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari. Includerea în program a școlilor urmează să fi realizată în baza unor criterii stabilite prin ordin al ministrului educației.

Programul ar trebui să înceapă în anul școlar următor, 2023-2024, cu finanțare din bugetul național și fonduri externe, responsabilitatea implementării revenind Ministerul Educației și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Din păcate, textul legii este foarte sumar, lăsând majoritatea detaliilor de implementare la latitudinea reglementării secundare și terțiare. 

Din parcurgerea celor 8 alineate dedicate PNMS răzbate concluzia tristă că și în noua Lege a învățământului preuniversitar lipsește viziunea.

Principalele probleme ale reglementării:

1. Nu se specifică un angajament ferm de a oferi mese calde, cu două feluri de mâncare, tuturor elevilor eligibili, care riscă să primească doar sendviș rece, ca până acum, pe motiv că infrastructura școlară nu permite servirea unei mese calde.
2. Copiii din mediile defavorizate nu sunt încadrați cu prioritate în program. Criteriile de selecție sunt lăsate în baza legislației secundare, urmând să fie „aprobate prin ordin al ministrului educației (alin. 8)”. 
3. Nu se menționează dacă PNMS va lua în considerare necesitățile dietetice speciale ale copiilor eligibili (alergii, intoleranțe, boli metabolice, preferințe culturale sau religioase, de ex: sunt multe zone unde se ține post cu ocazia sărbătorilor religioase importante) sau dacă meniurile vor fi adaptate în funcție de obiceiurile culinare locale.
4. Lipsește componenta de educație nutrițională și promovarea unei alimentații sănătoase, care ar trebui să însoțească orice program de masă caldă școlară.
5. Lipsesc prevederile referitoare la dezvoltarea infrastructurii școlare necesare (cantine, săli de mese).
6. Achizițiile locale și susținerea lanțului scurt: Programul de masă caldă școlară trebuie implementat astfel încât să faciliteze participarea producătorilor și antreprenorilor locali în aprovizionarea și pregătirea propriu-zisă a meselor.
7. Nu sunt stabilite costuri de referință clare, actualizate anual la rata inflației. 
8. Transparența și participarea comunității: Articolul 77 nu precizează dacă există o consultare publică pe tot parcursul procesului de implementare a PNMS, prin  implicarea altor părți interesate relevante, cum ar fi organizații non-guvernamentale, sectorul privat sau experți în nutriție și sănătate publică, și nici părinții și elevii beneficiari. Cooperarea cu acești actori ar putea aduce beneficii suplimentare și ar contribui la o abordare mai integrată și eficientă a problemelor legate de abandonul școlar și de părăsirea timpurie a școlii.
9. Îmbunătățirea continuă a programului: Deși articolul 77 menționează că Ministerul Educației poate implementa și alte programe în cadrul PNMS, în funcție de indicatorii de eficiență și impact obținuți, nu se specifică în mod clar cum va fi evaluată și adaptată strategia pe baza rezultatelor și nevoilor identificate. 
10. Lasă cele mai multe aspecte în seama reglementărilor secundare – Detaliile legate de implementarea și funcționarea programului sunt lăsate la latitudinea unor reglementări ulterioare, incerte. 

De aceea, propun setul de 15 principii esențiale pentru o abordare eficientă, echitabilă și orientată spre rezultate, în procesul educațional și în cel de dezvoltare sustenabilă a comunităților locale, prin programele naționale de masă caldă la școală.