București, 9 februarie 2023: România se numără printre statele europene în care accesul femeilor la mijloace contraceptive, întreruperi de sarcină și servicii de sănătate reproductivă în general se află în declin accelerat în ultimii șase ani. România este unul dintre cele 11 state care au involuat în domeniul sănătății reproductive, având scoruri sub nivelul din 2017 și situându-se în acest moment pe locul 26 din 46 de state monitorizate. State precum Republica Moldova au evoluat substanțial, Moldova aflându-se pe același prag cu țările Europei Occidentale.
Acestea sunt cele mai importante date pe care le relevă Atlasul European privind Mijloacele de Contracepție 2023, raport publicat miercuri de Forumul Parlamentar European pentru Drepturile Sexuale și Reproductive.
Unde se află România pe harta contracepției europene.
Atlasul grafic, aici sau pe site-ul oficial.
O analiză extinsă a trendurilor pe plan european este disponibilă aici.
Cătălin Teniță, deputat de București, fondator și președinte al filialei românești a Forumului Parlamentar European pentru Drepturile Sexuale și Reproductive, subliniază și de această dată că aceste tendințe trebuie stopate și oferă soluții în acest sens:
„Este absolut îngrijorătoare situația României. Există două niveluri la care trebuie acționat. Primul nivel este cel al educației sexuale, în școli dar și în medii informale, pentru persoanele care au trecut de vârsta școlarizării: în presă, în biblioteci, prin evenimente organizate de autoritățile locale și alte variante prin care informația verificată ajunge la public. Al doilea nivel se referă la introducerea gratuității, măcar pentru categoriile vulnerabile, a mijloacelor de contracepție reversibile, pe termen lung, așa cum multe dintre țările occidentale pun deja la dispoziția femeilor.
Dreptul la contracepție trebuie să fie un drept al omului, o parte constitutivă din dreptul la sănătate, tocmai pentru că dă posibilitatea tuturor persoanelor care își doresc copii să îi aibă atunci când sunt pregătite emoțional și material. Dreptul la contracepție nu afectează demografia, ci crește șansele să avem copii crescuți bine, de către părinți responsabili.
Noi, grupul EPF România și colegii parlamentari din partidul REPER vom urmări aceste două direcții în activitatea noastră pentru a ne asigura că vom obține acest drept pentru cetățenele României”, a declarat deputatul Cătălin Teniță.
Conferința de lansare a Atlasului European privind Mijloacele de Contracepție a avut loc miercuri, în Parlamentul European, cu specialiști europeni în sănătate reproductivă, parlamentari și europarlamentari cu activitate susținută pe acest subiect. S-a punctat cu această ocazie că principala problemă în accesarea mijloacelor contraceptive și serviciilor de sănătate reproductivă o reprezintă lipsa de informație, dar și dezinformarea.
Atlasul European privind Mijloacele de Contracepție reflectă disparitățile dintre țările europene și schimbările în capacitatea lor de a oferi servicii de sănătate reproductivă începând cu 2017, dar și impactul pozitiv asupra politicilor diverselor state europene de la prima sa publicare.
Noii indicatori indică în 2023 subvenționarea de către mai multe guverne a contraceptivelor reversibile cu acțiune prelungită (LARC) pentru tineri și nu numai. Vorbim, mai exact, despre dispozitive de tip sterilet. Nu vorbim și despre România.
Atlasul marchează de asemenea importanța crucială a informațiilor care ar trebui să fie furnizate de autoritățile publice cu privire la contracepție în special și la educație pentru sănătate, inclusiv educație sexuală, în general.
Datele oficiale preluate pentru Atlasul European privind Mijloacele de Contracepție reflectă legătura directă dintre importanța subvenționării contraceptivelor, alături de consilierea gratuită în sistemul de sănătate, și indicatorii de sănătate ai întregii populații.
„De ce avem nevoie de contracepție? Avem nevoie de mijloace de contracepție pentru că astfel avem mai puține sarcini nedorite. Mai puține sarcini nedorite înseamnă mai puține întreruperi de sarcină”, se arată în analiza raportului.
În România, dialogul sarcinilor nedorite, în special în rândul persoanelor minore, și necesitatea unei intervenții proactive este urgentă. Suntem în punctul în care 13 județe din România au raportat 0 (zero) întreruperi de sarcină la cerere în sistemul public de sănătate, în prima jumătate a anului 2022, iar două din trei avorturi la cerere se fac în sistemul privat. În trei dintre aceste județe (Olt, Hunedoara și Vâlcea) nu există acces la avorturi la cerere nici în sistemul public de sănătate, nici în cel privat. Datele pe larg sunt disponibile în studiul publicat în luna decembrie de Asociația Moașelor Independente și Centrul Filia.
English