Astăzi am depus un nou Proiect de Lege la parlament, menit să îmbunătățească Programul pentru Școli al României (mai cunoscut sub vechea denumire „Lapte și Corn”). În acest moment, acesta este singurul program de alimentație școlară cu acoperire națională.
În România există un singur program național de alimentație școlară. Cornul și laptele.
Doar că e atât de prost „configurat”, încât nu oferă ceea ce trebuie.
Totuși, el nu trebuie aruncat la gunoi, mai ales că beneficiază de finanțare europeană. Vreau să îl îmbunătățim și de aceea astăzi am depus un proiect de lege.
Cu câteva modificări, el ar putea fi baza unui mic dejun școlar foarte hrănitor: un pahar de lapte sau de iaurt, un croissant sau un pateu, fructe pline de vitamine.
Asta încerc, alături de colega mea de cabinet, Andreea Leonte. Cu o alocare suplimentară de 150 de lei pe an de elev putem ajunge acolo. Putem să oferim un mic dejun bun pentru aproape 2 milioane de copii.
Repet, de la ce avem acum la un mic dejun sănătos pentru 2 milioane de copii, diferența este de circa 150 lei/an.
Ce propunem în proiectul de lege?
- Lapte și fructe în fiecare zi (nu de două, respectiv trei ori pe săptămână);
- Produse de panificație proaspete, nu toate vechiturile;
- Rezolvarea problemei copiilor care au intoleranțe la lactoză/gluten;
- Criterii ecologice pentru achiziții (să plătim alimente bune, nu benzină poluantă);
- Susținerea economiilor locale (nu un câștigător care rade totul la nivel de județ).
Vom continua să propunem căi de implementare a programelor de masă caldă.
În același timp însă eu cred că avem șansa să definim un program de mic-dejun foarte bun, cu costuri minime (1% din ce s-a dat pe susținerea costurilor cu energia).
Și mulțumiri, Andreea. Ea a tras la proiectul acesta din februarie. Cu consultări, cu interviuri în școli, cu simulări de costuri, cu research. Niște sute bune de ore. Și o dedicare de om care simte că are o misiune nobilă și importantă.
Și o veste în premieră. Colegul meu europarlamentar Alin Mituța este raportor pe modificările la acest program de alimentație finanțat de la nivelul Uniunii Europene.
În toamna aceasta vom lucra împreună pentru a găsi modalități de a îmbunătăți acest program esențial pentru scăderea disparităților și pentru creșterea performanței academice.
De ce este necesar acest demers – Extras din Expunerea de motive
1. În prezent, produsele de panificație nu sunt proaspete și nici diversificate, drept urmare nu sunt apreciate de copii și de multe ori rămân neconsumate. De exemplu, termenul prevăzut pentru consumul lor este de până la 7 zile de la data fabricaţiei. În realitate, vechimea produselor ajunge să fie cu mult mai mare, din cauza distanțelor mari dintre locul de producție și cel de consum. Cu excepția copiilor din medii sociale foarte afectate de deprivare materială, copiii nu mai doresc să consume cornul în aceste condiții.
2. Legea nu prevede o alocare suplimentară pentru achiziționarea de produse alternative pentru copiii cu intoleranțe la lactoză sau gluten, în condițiile în care produsele alternative care nu le conţin sunt mai scumpe și necesită identificarea de furnizori adecvați.
3. Actuala reglementare descurajează participarea la licitație a micilor producători și a micilor întreprinderi locale, după cum s-a constatat în analiza procedurilor de achiziţie publică din program. În majoritatea cazurilor, a fost organizată o singură licitație pentru toate cele patru componente ale programului: lapte/lactate, produse de panificație, fructe/legume și măsuri educative. În acest mod este favorizată participarea la licitație a companiilor care au rețele de distribuție foarte bine dezvoltate.
4. Măsurile educative nu sunt implementate în toate unitățile de învățământ sau sunt implementate necorespunzător. Textul legii obligă furnizorii de produse să implementeze ei înșiși măsurile educative, fie că au sau nu pregătirea necesară, ceea ce are un dublu efect negativ: împiedică alți posibili ofertanți de măsuri educative să participe la licitație, iar în unele cazuri pune în dificultate înșiși furnizorii de produse. În anul școlar 2020-2021, dintre cei peste 1,9 milioane de beneficiari estimați ai programului, doar 668.518 de preşcolari și elevi au participat la implementarea de măsuri educative (circa o treime), chiar dacă banii au fost integral alocați.
Obiectivul măsurilor educative care însoțesc distribuția produselor din program este de a aduce conștientizare în rândul preșcolarilor și elevilor în privința alimentaţiei sănătoase bazate pe consumul de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate, de a facilita deprinderea şi fixarea de obiceiuri alimentare sănătoase pentru prevenirea diferitelor afecţiuni (ex: diabet, boli cardiovasculare şi obezitate infantilă), și de a crește gradul de informare privind tipurile de produse alimentare locale şi combaterea risipei de alimente.
Regăsiți pe larg Proiectul și Expunerea de motive pe site-ul Senatului, prima cameră sesizată:
English
5 răspunsuri