Deputatul Cătălin Teniță continuă demersurile dedicate copiilor României: Modificarea Legii privind Programul pentru Școli (Lapte și Corn), singurul program de alimentație școlară cu acoperire națională

București, 7 septembrie 2022: După demersurile privind extinderea programului de Masă caldă în școli, într-un nou Proiect de Lege depus astăzi la Parlamentul României, deputatul Cătălin Teniță abordează neajunsurile din Programul pentru Școli al României (Lapte și Corn), care în acest moment este singurul program de alimentație școlară cu acoperire națională.

Deputatul Cătălin Teniță și consiliera Andreea Leonte
Deputatul Cătălin Teniță și consiliera Andreea Leonte

„Pentru unii părinți din România, un corn și o cutie mică de lapte primite de copiii lor reprezintă uneori cel mai puternic motiv să îi trimită la școală și la grădiniță. Și asta pentru că fiecare al cincilea copil dintr-o familie din țara noastră merge flămând la culcare. Din acest motiv s-au creat la nivel european programele de alimentație școlară pentru a asigura creșterea și dezvoltarea acelor copii cărora părinții nu au mijloace să le asigure o alimentație adecvată”, arată deputatul Cătălin Teniță.

Din 2017 România este participantă în Programul pentru școli al Uniunii Europene, susținut din fonduri europene nerambursabile și din bugetul de stat. În anul școlar care tocmai a început, aproape 1,9 milioane de copii (1.885.225) primesc lapte, corn și fructe la școală. Din păcate, în termenii actuali, un copil primește constant, în fiecare zi de școală, doar cornul, pe când laptele și produsele lactate se oferă doar câte trei porții pe săptămână, iar fructe și legume doar de două ori pe săptămână.

Totodată, cornul nu este mereu proaspăt, iar produsele oferite nu sunt diversificate și nu acoperă suficient din necesarul zilnic de elemente nutritive necesare unui copil.

Ca parte din program, copiii ar trebui să beneficieze și de măsuri educative care să promoveze obiceiuri alimentare sănătoase și care să-i apropie de mediul înconjurător și de concepte precum agronomie rurală și evitarea risipei alimentare. În anul școlar 2020-2021, însă, doar o treime dintre preşcolari și elevi au beneficiat de aceste măsuri educative, deși există un buget special alocat acestui scop.

„Pentru a rezolva aceste probleme, am depus astăzi acest Proiect de Lege, în beneficiul tuturor celor 1,9 milioane de copii”, arată deputatul Cătălin Teniță.

Schimbările propuse, pe scurt, încep cu revenirea la 5 porții pe săptămână pentru toate produsele din program:

– Lapte și produse lactate, 5 porții pe săptămână/copil (de la 3 porții în prezent);

– Fructe și legume, 5 porții pe săptămână/copil (de la 2 porții în prezent);

– Cornul și celelalte produse de panificație să fie diversificate și cu adevărat proaspete, consumate în 24 de ore de la producție;

– Alocare suplimentară pentru asigurarea de produse alternative pentru copiii cu intoleranțe la lactoză sau gluten;

– Toate produsele să fie asigurate pe un lanț de distribuție accesibil producătorilor locali;

– Regulile privind licitațiile din program să fie formulate astfel încât să permită brutăriilor și micilor producători locali, care au capacitate de distribuție mai redusă, să depună oferte;

– Măsuri educative pentru obiceiuri alimentare sănătoase, care să apropie copiii de mediu și de concepte precum agronomie rurală şi evitarea risipei alimentare;

– Monitorizarea programului în regim de date deschise.

De ce este necesar acest demers – Extras din Expunerea de motive

1. În prezent, produsele de panificație nu sunt proaspete și nici diversificate, drept urmare nu sunt apreciate de copii și de multe ori rămân neconsumate. De exemplu, termenul prevăzut pentru consumul lor este de până la 7 zile de la data fabricaţiei. În realitate, vechimea produselor ajunge să fie cu mult mai mare, din cauza distanțelor mari dintre locul de producție și cel de consum. Cu excepția copiilor din medii sociale foarte afectate de deprivare materială, copiii nu mai doresc să consume cornul în aceste condiții.

2. Legea nu prevede o alocare suplimentară pentru achiziționarea de produse alternative pentru copiii cu intoleranțe la lactoză sau gluten, în condițiile în care produsele alternative care nu le conţin sunt mai scumpe și necesită identificarea de furnizori adecvați.

3. Actuala reglementare descurajează participarea la licitație a micilor producători și a micilor întreprinderi locale, după cum s-a constatat în analiza procedurilor de achiziţie publică din program. În majoritatea cazurilor, a fost organizată o singură licitație pentru toate cele patru componente ale programului: lapte/lactate, produse de panificație, fructe/legume și măsuri educative. În acest mod este favorizată participarea la licitație a companiilor care au rețele de distribuție foarte bine dezvoltate.

4. Măsurile educative nu sunt implementate în toate unitățile de învățământ sau sunt implementate necorespunzător. Textul legii obligă furnizorii de produse să implementeze ei înșiși măsurile educative, fie că au sau nu pregătirea necesară, ceea ce are un dublu efect negativ: împiedică alți posibili ofertanți de măsuri educative să participe la licitație, iar în unele cazuri pune în dificultate înșiși furnizorii de produse. În anul școlar 2020-2021, dintre cei peste 1,9 milioane de beneficiari estimați ai programului, doar 668.518 de preşcolari și elevi au participat la implementarea de măsuri educative (circa o treime), chiar dacă banii au fost integral alocați.

Obiectivul măsurilor educative care însoțesc distribuția produselor din program este de a aduce conștientizare în rândul preșcolarilor și elevilor în privința alimentaţiei sănătoase bazate pe consumul de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate, de a facilita deprinderea şi fixarea de obiceiuri alimentare sănătoase pentru prevenirea diferitelor afecţiuni (ex: diabet, boli cardiovasculare şi obezitate infantilă), și de a crește gradul de informare privind tipurile de produse alimentare locale şi combaterea risipei de alimente.

Deputatul Cătălin Teniță propune remedierea acestor patru mari probleme prin Legea privind modificarea și completarea Ordonanței nr. 13 din 18 august 2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene, înaintată astăzi în Parlamentul României.

Regăsiți pe larg Proiectul și Expunerea de motive pe site-ul Senatului, prima cameră sesizată:

1. Textul Proiectului de lege 

2. Expunerea de motive 

Facebook
WhatsApp
Twitter
LinkedIn
Email
Reddit
Telegram
Tumblr

2 răspunsuri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

en_USEnglish